Regulamentul Roma II nu reglementează doar dreptul aplicabil, ci și aspecte procedurale precum repartizarea sarcinii probei și prescripția în cazurile de daune corporale, relevante pentru rezidenții din Leiden implicați în accidente internaționale. Articolul 15 împarte: dreptul material (răspunderea) urmează Roma II, dreptul procedural (proba) dreptul forumului instanței olandeze din Leiden.
Repartizarea sarcinii probei
Dreptul material aplicabil determină cine trebuie să furnizeze proba. Sub dreptul olandez, așa cum este aplicat de Tribunalul din Haga pentru cauzele din regiunea Leiden, prezumția de vinovăție incumbă adesea făptuitorului; dreptul francez însă cere o declarație mai puternică a victimei. Pentru un student din Leiden care cade în timpul unei vacanțe cu bicicleta în Franța, aceasta poate face diferența între câștig și pierdere.
Termenele de prescripție
Acestea intră sub incidența dreptului material (articolul 15), cu variații pe țări: cinci ani în Italia, trei în Germania. Excepția de la prescripție din cauza imposibilității se aplică în funcție de dreptul respectiv. La Leiden, unde mulți angajați ai universității și studenți călătoresc, cabinetele de avocați din jurul Centrului Medical Universitar din Leiden (LUMC) văd frecvent cereri cu termene stricte.
În cazul Diamond Services (C-292/18), Curtea de Justiție a confirmat că prescripția este de drept material. La cererile mixte se aplică dreptul per cerere parțială. Exemplu practic: un rezident din Leiden rănit într-un accident rutier în Grecia are doar trei ani sub dreptul grec; introducerea promptă a acțiunii la judecătorul de cantoane din Leiden este crucială. Juriștii locali sfătuiesc control dublu al termenelor și colaborare cu experți internaționali.